Poze „made în China”, dar de pe Marte: cum au reușit chinezii să fotografieze toată Planeta Roșie

După ce a explorat Marte timp de mai bine de un an, sonda spațială Tianwen-1, care aparține de China, a realizat cu succes o serie de imagini care acoperă întreaga Planetă Roșie, a anunțat Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA), pe 29 iunie.

Tianwen-1, care se traduce prin „căutarea adevărului ceresc”, constă din șase nave spațiale separate: un orbiter, două camere declanșabile, un lander, o cameră la distanță și un rover Zhurong.

China reușește să bifeze încă un succes pe Marte

Tianwen-1 a fost lansat pe 23 iulie 2020. Imaginile în cauză au fost făcute de orbiter, după ce a înconjurat Marte de 1.344 de ori, surprinzând imagini ale Planetei Roșii din orice unghi, în timp ce Zhurong explora suprafața. În declarație, CNSA a spus că sonda a finalizat misiunea, inclusiv realizarea de imagini cu rezoluție medie care acoperă întreaga planetă.

În timpul explorării Planetei Roșii, sonda spațiala din China a început să fotografieze dune prăfuite, vulcani, cratere, dar și polul nord al planetei. Zhurong a adunat, de asemenea, date și informații despre structura geologică, atmosferă, mediu și sol.

În general, sonda a colectat 1.040 de gigaocteți de date științifice brute, despre care CNSA a spus că au fost procesate de oamenii de știință și predate cercetătorilor pentru studii suplimentare.

Sonda a intrat pe orbita planetei Marte pe 10 februarie 2021, iar roverul Zhurong a ajuns mai târziu, în data de 14 mai a aceluiași an, în Utopia Planitia, sediul navei spațiale Viking 2 a NASA, care a aterizat pe Marte în 1975.

În iunie 2022, Zhurong a găsit minerale hidratate în sedimente care datează din cea mai recentă perioadă geologică a planetei, asociate cu ape subterane. Mineralele hidratate includ substanțe precum olivina, piroxenul și feldspatul care au fost, probabil, modificate pe măsură ce au integrat apa în structurile lor chimice.

Din păcate, Zhurong a trebuit să intre în modul inactiv începând cu 18 mai 2022, din cauza temperaturilor scăzute din timpul iernii marțiane. Acest mod inactiv asigură supraviețuirea pe termen lung a roverului, care se va trezi din hibernare în decembrie.